Acest castel a fost achiziționat de către Regina Elisabeta de la familia Karacsonyi, dimpreună cu un domeniu foarte vast, care la rândul său a fost cumpărat în anul 1783 de Lazăr Karacsonyi de la familia banului croat Draskovics. Acesta l-a primit în dar de la Împărăteasa Maria Tereza, în schimbul domeniului ce a fost luat la organizarea districtelor militare. Vorbim de contextul istoric în care Banatul, eliberat în anul 1716 de sub stăpânirea austriacă de către Feld mareșalul austriac – Prințul Eugen de Savoia, a fost înglobat în Imperiul Habsburgilor ca o provincie militară.

În cunoscuta sa lucrare „Monografia Banatului”, Ion Lotreanu lansează o ipoteză interesantă, susținând că Banlocul ar fi fost reședința de vară a pașilor turci din Timișoara; în sprijinul acestei idei explică faptul că în parcul castelului se găsește un mormânt turcesc cu scrisul dăltuit în limba arabă. Ipoteza aceasta ar putea arunca o lumină deosebită asupra unei etape importante din istoria locală.

Nu trebuie să uităm nici faptul că Sfântul Iosif cel Nou vine în țara noastră și păstorește tocmai în timpul acestei ocupații otomane (1650-1656). Se știe însă de primirea entuziastă pe care i-a făcut-o, la venirea sa în Timișoara, pașa Fasli și totodată de atmosfera de pace și de bună conviețuire interetnică ce exista în acea perioadă.

Castelul de la Banloc a fost construit după toate probabilitățile, în anul 1759 iar în 1793 a fost etajat, familia Karacsonyi înzestrând de după achiziționare cele 31 de încăperi, cu valori artistice deosebite și rarități iar parcul, cu arbori exotici foarte rari, în timpul Mariei Tereza (1740-1780). Amintim în acest context exteriorul unei fântâni sculptată bogată, o adevărată operă de artă italiană, în marmură de Carrara, precum și mai multe inscripții lapidare romane aduse de la Micia, de lângă Deva. Familia Karacsonyi, deținătoarea unei averi fabuloase și cu origine încă discutabilă, în ciuda aurului plătit în ultimele decade ale veacului al 18-lea pentru titlul de nobil și apoi de grof, era, se pare, O familie cu aplecare spre artă și în general spre frumosul artistic, de vreme ce utilizează acest conac și parcul alăturat cu atâtea opere de artă și cu atâtea frumuseți.

Bogățiile și frumusețile artistice ale castelului s-au înmulțit cu siguranță în urma achiziționării acestuia în anul 1935 de către Elisabeta, Principesă a României și fostă Regină a Greciei contra sumei de 22 milioane lei.

Deosebit prin simplitatea și sobrietatea sa, castelul de la Banloc, cu foarte puține elemente rococo, specifice perioadei și cu parcul unicat prin speciile rare de arbori existenți, este descris în cunoscuta monografie a comunei Banloc de către Prof. Iedu. Monografia prezintă și o descriere atentă a castelului dimpreună cu dependințele sale, descriere bazată pe „inventarul general” în original, păstrat în arhiva reginei de către fostul I.A.S. Banloc și care a ajuns, prin bunăvoința Domnului Chiu Octavian, contabil șef la I.A.S. Banloc, în posesia profesorului Iedu. Inventarul a fost întocmit de Comisia de inventarierea Administrației Domeniului Banloc, Torontal, la data de 27 ian. 1948.